|
Cantitate
|
Preț
|
||
|
|
|||
Ienibaharul este folosit ca mirodenie în bucătărie, având un gust iute și aromat, o combinație între cuișoare, nucșoară și scorțișoară.
Ienibaharul (Pimenta dioica = Myrthus pimenta) este o plantă exotică ce produce niște fructe asemănătoare boabelor de piper, de formă rotundă și culoare maro-negricioasă. Mai este cunoscut și sub numele de enibahar, piper jamaican, kurundu, pimenta sau piper cu aromă de cuișoare. Ienibaharul, un arbore tot timpul verde, din familia Myrtaceae, este originar din Jamaica. Numele derivă din spaniolul pimenta, adică piper.
Cristofor Columb a fost cel care a adus planta din Caraibe, crezând ca este piper; de fapt păstăile de ienibahar seamănă foarte mult cu niște păstăi mari de piper. De atunci, ienibaharul este foarte popular, în special în Regatul Unit: Se folosește în plăcinte, budinca de Crăciun, sosuri și conserve. În Scandinavia, ienibaharul este folosit în principal în industria peștelui, în timp ce în Europa Centrală este folosit pentru condimentarea cârnaților și preparatelor cu vânat. Cea mai populară utilizare a acestuia este în ketchup, care este în principal condimentat folosind ienibahar.
Alergeni. Produs într-o unitate în care se utilizează arahide, fructe cu coajă lemnoasă, seminţe de susan, alte seminţe oleaginoase.
A se păstra într-un loc uscat și răcoros, ferit de razele directe ale soarelui și de sursele de căldură la temperaturi cuprinse între +3°C și +18°C și la o umiditate relativă de 70%.