Numele de „busuioc” provine din limba greaca „basilikon” si inseamna „rege”, reflectand atitudinile culturii antice fata de planta, considerand-o nobila si sacra. In India busuiocul era pretuit ca o icoana a ospitalitatii, in timp ce in Italia era un simbol al iubirii. Ceaiul de busuioc era folosit ca leac inca din timpul fenicienilor care ii atribuiau proprietati magice multiple.
Renumit pentru aroma sa deosebită, busuiocul și-a câștigat o poziție fermă atât în mintea bucătarilor-șefi de la restaurante, cât și în bucătăria majorității gospodinelor.
În plus, pe lângă aroma sa plăcută, această plantă mai aduce și o multitudine de beneficii pentru sănătate datorită conținutului mare de minerale și vitamine, fiind renumită pentru proprietățile sale terapeutice. Busuiocul este bogat in vitamina A, K, C, magneziu, mangan, cupru, fier, potasiu, omega-3, acizi grasi si calciu. Cercetarile indica faptul ca exista multe beneficii pentru sanatate asociate cu busuiocul.
Busuiocul contine cantitati mari de vitamina E, utila in tratarea artritei si a bolilor inflamatorii intestinale.
Studiile de laborator au demonstrat ca busuiocul are proprietati antibacteriene. Adaugarea busuiocului proaspat la salata nu numai ca adauga aroma, dar ajuta si la reducerea numarului de bacterii daunatoare din farfurie.
Datorita efectelor sale deosebite asupra glandelor endocrine, maceratul din busuioc este considerat pe drept cuvant un adevarat elixir al tineretii, fiind indicat in cazurile de imbatranire prematura, menopauza, andropauza, frigiditate, sterilitate.
Busuiocul este un antialgic si un tonic general. Uleiul volatil continut de acesta are proprietati antimicrobiene si antifungice.
Alergeni. Produs într-o unitate în care se utilizează arahide, fructe cu coajă lemnoasă, seminţe de susan, alte seminţe oleaginoase.
A se păstra într-un loc uscat și răcoros, ferit de razele directe ale soarelui și de sursele de căldură la temperaturi cuprinse între +3°C și +18°C și la o umiditate relativă de 70%.
